Produsele ultraprocesate sunt alimente obținute, de regulă, prin mai multe etape industriale și formulate din ingrediente rafinate, substanțe extrase sau modificate din alimente și diverși aditivi. În această categorie pot intra anumite băuturi îndulcite, dulciuri ambalate, snacksuri, produse instant, cereale foarte îndulcite, deserturi industriale și unele preparate gata de consum. Termenul nu se referă pur și simplu la orice aliment care a fost procesat.
Diferența este importantă deoarece aproape toate alimentele trec printr-o formă de procesare înainte de consum. Laptele pasteurizat, legumele congelate sau conservele simple sunt procesate, însă acest lucru nu le transformă automat în produse ultraprocesate. Pentru consumator, cea mai practică metodă de orientare este să analizeze tipul produsului, lista ingredientelor și rolul pe care acesta îl are în alimentația zilnică.
Ce înseamnă, concret, ultraprocesat?
Noțiunea este asociată frecvent cu sistemul NOVA, care clasifică alimentele în funcție de gradul și scopul procesării. La un capăt se află alimentele neprocesate sau minim procesate, precum fructele, legumele, ouăle ori cerealele simple. Alte categorii includ ingredientele culinare procesate și alimentele procesate, iar produsele ultraprocesate formează o categorie distinctă.
Acestea sunt, în general, formule industriale concepute pentru a fi foarte convenabile, gustoase și ușor de consumat. Pot conține ingrediente precum proteine izolate, amidon modificat, siropuri, grăsimi modificate sau combinații de aditivi utilizați pentru aromă, culoare, textură și stabilitate.
Totuși, simpla prezență a unui aditiv nu este suficientă pentru a concluziona că un aliment este automat „nesănătos”. Evaluarea trebuie făcută în contextul produsului și al dietei în ansamblu.
Lista ingredientelor oferă indicii utile
Pentru a recunoaște mai ușor un produs ultraprocesat, citește lista ingredientelor, nu doar mesajele de pe partea frontală a ambalajului. Produsele din această categorie pot avea formule complexe și ingrediente care sunt folosite mai ales în producția industrială.
Aromele, coloranții, îndulcitorii, emulsifianții sau agenții care modifică textura pot reprezenta indicii atunci când apar într-o formulă alimentară complexă. De asemenea, poți întâlni ingrediente obținute prin prelucrarea unor componente alimentare, în locul alimentelor integrale folosite în mod obișnuit într-o bucătărie.
Lungimea listei de ingrediente poate atrage atenția, dar nu reprezintă singură un criteriu sigur. Un produs cu multe ingrediente nu este obligatoriu ultraprocesat, după cum nici o listă relativ scurtă nu garantează automat o alegere nutritivă excelentă.
„Procesat” nu este sinonim cu „rău”
Procesarea alimentelor are numeroase roluri utile. Pasteurizarea poate îmbunătăți siguranța microbiologică, congelarea prelungește perioada în care anumite alimente pot fi păstrate, iar conservarea permite accesul practic la produse care altfel s-ar deteriora rapid.
De exemplu, legumele congelate fără sosuri complexe pot rămâne o alegere practică. Fasolea sau năutul la conservă pot fi integrate într-o alimentație echilibrată, iar iaurtul simplu este, la rândul său, un aliment procesat.
Prin urmare, nu este util să tratezi orice intervenție industrială drept un semnal de alarmă. Contează ce conține produsul, ce aport nutritiv oferă, cât de frecvent îl consumi și ce alimente înlocuiește în meniul obișnuit.
Uită-te și la informațiile nutriționale
Lista ingredientelor poate fi completată cu tabelul nutrițional. Compară produse similare și urmărește cantitatea de zaharuri, sare, grăsimi saturate, fibre și alți nutrienți relevanți pentru nevoile tale.
De exemplu, două produse care par asemănătoare pot avea compoziții foarte diferite. Un mic dejun ambalat poate furniza o cantitate apreciabilă de fibre și puține zaharuri, în timp ce altul poate avea un conținut ridicat de zaharuri și o valoare nutritivă mai redusă.
Nici aici nu este recomandată judecarea unui aliment pe baza unui singur nutrient. Compoziția generală și frecvența consumului oferă o imagine mai relevantă.
Cum reduci practic consumul de produse ultraprocesate
Nu este necesar să elimini peste noapte fiecare produs ambalat din bucătărie. Începe prin identificarea alimentelor ultraprocesate pe care le consumi foarte frecvent și caută alternative simple.
Poți înlocui treptat unele băuturi îndulcite cu apă, gustările foarte procesate cu fructe, iaurt simplu sau nuci, iar anumite mese gata preparate cu combinații ușor de pregătit din legume, cereale integrale, leguminoase, ouă, pește sau alte surse de proteine potrivite preferințelor tale.
Practic, obiectivul nu trebuie să fie perfecțiunea alimentară, ci construirea unei diete în care alimentele cu valoare nutritivă bună ocupă cea mai mare parte a meniului.
Înțelegerea termenului „ultraprocesat” te ajută să privești etichetele cu mai mult discernământ și să eviți împărțirea simplistă a alimentelor în „bune” și „rele”. Citește ingredientele, compară informațiile nutriționale și analizează dieta în ansamblu, nu un singur produs consumat ocazional. Pentru recomandări adaptate unor afecțiuni, obiective nutriționale sau nevoi individuale, informează-te corect și discută cu un medic sau cu un dietetician autorizat.
