Analizele de sânge sunt un instrument esențial pentru diagnostic și monitorizare medicală. Printre acestea, VSH-ul apare frecvent pe buletinele de analize și ridică întrebări pentru mulți pacienți. Ce înseamnă această prescurtare, ce măsoară testul și cum se interpretează rezultatele?
Ce este VSH-ul
VSH vine de la viteza de sedimentare a hematiilor. Practic, este un test care arată cât de repede se depun globulele roșii (eritrocitele) pe fundul unui tub de laborator, în decurs de o oră.
În mod normal, sângele conține elemente care fac ca hematiile să rămână în suspensie. Atunci când există inflamații sau anumite modificări în organism, proteinele plasmatice crescute (precum fibrinogenul) determină ca globulele roșii să se lipească între ele și să se depună mai rapid.
Astfel, un VSH crescut sugerează prezența unui proces inflamator, dar nu arată cauza exactă.
Valorile normale ale VSH-ului
Valorile de referință pot varia în funcție de laborator, dar în general se consideră normale:
- la bărbați: până la 15 mm/oră;
- la femei: până la 20 mm/oră;
- la persoanele în vârstă: valorile pot fi ceva mai mari, fără să indice obligatoriu o boală;
- la copii: în general sub 10 mm/oră.
Este important ca interpretarea să se facă întotdeauna în funcție de vârstă, sex și context clinic.
Când poate fi crescut VSH-ul
Un rezultat crescut nu indică o singură boală, ci semnalează o reacție nespecifică a organismului. Printre cauzele frecvente se numără:
- Infecții – bacteriene, virale sau fungice.
- Inflamații cronice – boli reumatismale (artrită reumatoidă, lupus), boli inflamatorii intestinale.
- Anemii – în special anemia feriprivă.
- Afecțiuni renale sau hepatice – insuficiență renală, hepatite, ciroză.
- Cancere – anumite tipuri de tumori pot determina VSH crescut.
- Sarcină – în mod natural, la gravide VSH-ul este mai mare, fără să însemne patologie.
Când poate fi scăzut VSH-ul
Deși mai rar se discută despre asta, există și situații în care VSH-ul este scăzut:
- policitemie (exces de globule roșii),
- siclemie (anemie cu celule în formă de seceră),
- insuficiență cardiacă severă,
- afecțiuni hepatice în stadii avansate.
Limitele testului
Un aspect esențial de reținut este că VSH-ul nu pune un diagnostic. Este un test nespecific, ceea ce înseamnă că arată existența unei probleme, dar nu identifică natura acesteia. Din acest motiv, medicul îl interpretează întotdeauna împreună cu alte analize, cum ar fi proteina C reactivă (CRP), hemoleucograma sau markeri specifici pentru anumite boli.
De exemplu:
- Un pacient cu dureri articulare și VSH crescut poate avea o boală reumatologică.
- Un pacient cu febră și VSH crescut ar putea avea o infecție.
- Dacă VSH este crescut, dar restul analizelor sunt normale, medicul poate recomanda monitorizare și repetarea testului.
Cum se face analiza
Analiza VSH se realizează dintr-o probă de sânge venos. Nu necesită pregătire specială și se poate face la orice oră a zilei. Unele laboratoare recomandă recoltarea pe nemâncate pentru o mai mare acuratețe.
Rezultatul este, de obicei, disponibil în aceeași zi și trebuie interpretat în cadrul unei consultații medicale.
Concluzie
Analiza VSH este un test simplu, rapid și ieftin, dar are un rol orientativ. Ea arată dacă în organism există un proces inflamator, o infecție sau o altă afecțiune, însă nu oferă un diagnostic precis.
Un VSH crescut sau scăzut trebuie întotdeauna interpretat de medic, în funcție de simptome, istoricul pacientului și alte investigații. În acest fel, rezultatul devine o piesă importantă din puzzle-ul care ajută la stabilirea stării de sănătate.
